Drumul către libertate - recenzie

Autobiografia unei refugiate din Coreea de Nord

Titlu: Drumul către libertate

Autor: Yeonmi Park

Nr. pagini: 286

Editura: Polirom

Yeonmi Park își spune pentru prima oară povestea, în cele 286 de pagini ale unei cărți cutremurătoare, apărute la editura Polirom în anul 2015.

De ce impresionează? Tocmai pentru că este adevărată, pentru că sunt cuvintele simple, dar sincere ale unei tinere, care odată ce a scăpat din poate cea mai asupritoare țară de pe Pământ, a nimerit în capcana traficanților de persoane din China. Vorbim despre oameni parcă desprinși dintr-o distopie de-a lui Orwell, căci în momentul în care realizăm mentalitatea Coreei de Nord, șocul este atât de mare încât pare doar un basm urât.

Un cuvânt descrie întreaga poveste: înfiorare. Este pur și simplu înfiorător să vezi cum viețile a mii de oameni sunt limitate, asuprite, manipulate la scară atât de mare.

Rândurile ce urmează spun doar câteva aspecte despre viața în Coreea de Nord; întreaga poveste despre cum a trăit alături de un bărbat necunoscut, unul dintre liderii grupărilor care traficau persoane sunt mult prea dure și în același timp delicate ca să le pot reda eu. Nici nu ar putea fi sumarizate în câteva pagini experiențele și amalgamul de sentimente pe care le-a trăit această refugiată plecată din țara ei către mai bine.

Yeonmi Park s-a născut în Coreea de Nord, Hyesan în 1993 iar în prezent este activistă pentru drepturile omului, fiind stabilită în Seul, Coreea de Sud.

Copilăria nu i-a fost deloc ușoară. În vremurile bune, o familie avea la masă orez, kimchi, fasole au supă de alge, dar de obicei toate acestea erau prea scumpe. Copiii sunt învățați să nu își exprime niciodată părerea, să nu pună nimic la îndoială. Chiar se crede că Kim Jong II, Conducătorul Iubit, poate citi gândurile. Când a murit tatăl său, Kim Ir Sen, pe 8 iulie 1994, oamenii au ținut doliu profund, venind să îl jelească, aducând ofrande și plângând după cel care se credea a fi nemuritor.

La școală în clase, fiecare materie trebuie să conțină neapărat o doză de propagandă. De exemplu, copiii învață că Kim Jong II are puteri mistice, poate să controleze vremea și a scris 1500 de cărți în trei ani. Orele încep cu cântece care slăvesc eforturile marelui lider pentru muncitori. Clasa și manualele sunt pline de imagini care înfățișează soldații americani, dar sub forma unor caricaturi grotești.

În ceea ce privește societatea, aflăm pe parcursul lecturării cărții că relațiile dintre bărbați și femei sunt dure și violente. Bărbații au întâietate iar soțiile trebuie să li se supună. În urmă cu câțiva ani, femeile nu aveau voie să stea la aceiași masă cu soții lor; în multe case și familii se manifestă respectul pentru capul familiei prin faptul că li se pun la masă tacâmuri și feluri de mâncare diferite de ale celorlalți.

Până nu demult violența domestică ceva obișnuit. Femeile au voie să poarte doar fuste, mai ales în capitală, dar în satele din restul țării uneori se mai poartă pantaloni largi, mai practici pentru treburile zilnice. Hainele nu se uscau niciodată afară, ci doar în casă, căci tot ce era lăsat nesupravegheat se fura.

În Coreea de Nord nu poți alege unde să locuiești, iar dacă vrei să te muți ai nevoie de permisiune specială de la stat, care nu acceptă decât căsătoria, divorțul, sau locul de muncă drept motive viabile.

Yeonmi povestește cum a fost prima ei experiență în capitala Coreei de Nord, Phenian. Când avea 8 ani, tatăl ei a luat-o acolo, într-o călătorie de afaceri. Spune că atunci a circulat prima oară cu autobuzul, a văzut un taxi și a băut un suc acidulat. Senzația pe care a simțit-o când a gustat băutura a speriat-o atât de tare că a început să plângă.

De pe la jumătatea cărții aflăm cealaltă parte a poveștii, de când a trecut fluviul Yalu spre China, până a ajuns în Seul. Alături de mama și sora ei, Yeonmi a ajuns să fie victima traficanților de persoane, care profită de inocența nord-coreencelor, vânzându-le pentru căsătorii avantajoase. Mama ei a fost vândută gangsterilor chinezi pentru suma de 2100 de dolari.

Aceasta este povestea pe scurt a lui Yeonmi Park, una dintre puținele persoane care au ajuns cu bine pe partea cealaltă, și care a avut curajul să-și spună povestea. Nu este ușor să îți aduci aminte toate momentele de groază, foamete, frică, singurătate, dar iată că prin vocea ei, astăzi și acum a dat putere altor tinere.

Semnează,

Cărți pentru suflet